Identitate?Nu, doar un rol!

M-am inchis intr-o carapace si nu am reusit sa mai ies din ea. Sunt invaluita in mister, nimeni nu stie de unde vin si incontro ma duc. Am creat o masca pe care o afisez cu mandrie in fata tuturor, dar ce se ascunde in spatele acelei masti ? Cine sunt eu ? In spatele imaginii perfecte, nu se ascunde decat un suflet gol...un om fara amintiri...fara trecut...fara istorie...un om fara radacini...un om fara identitate. Mi-am inventat un trecut, o istorie, o masca...si m-am aventurat intr-o lupta crancena cu mine insami. Nici eu nu mai stiu cine sunt, nici eu nu mai sesisez diferentele, nu mai pot trasa limitele intre real si fantastic... Duc o lupta cu mine insami, pe masura ce inaintez constientizez ca timpul nu este de partea mea. Am lasat franturi de adevar in urma, dar cine ar putea forma un puzzle ? Traim intr-o lume incerta, o lume mohorata, o lume in care necazurile noastre nu reusesc decat sa ii bucure pe ceilalti ...si atunci de ce sa le mai afisam ? De ce sa nu ne ascundem in spatele unei masti ? De ce sa nu ne prefacem ca totul e perfect? De ce sa ne plangem soarta in fata unor oameni care nu fac decat sa se bucure si sa profite de pe seama acestor neajunsuri...?Simplele intrebari se transforma in arme letale pentru mine. Intrebarile sunt cele care ma fac sa sufar, sunt cele care ma tortureaza. Urasc interogatoriile pentru ca de multe ori nu le pot face fata. Am incetat sa ma mai expun din acel moment in care am constatat cu dezamagire ca toate punctele mele slabe s-au transformat in atu-uri pentru ceilalti... Se prea poate sa procedez gresit, dar cel putin, in carapacea mea fragila ma simt in siguranta. La intrebearea Cine sunt? ..as putea raspunde simplu, sunt cine vreau sa fiu eu ! Dar oare pot sa pledez pentru NEVINOVAT in fata unei acuzatii de falisitate ? La urma urmei asta sunt, un produs artificial, o imagine care se vinde si care prinde bine...