Astazi s`a terminat oficial sesiunea si odata cu ea, fiecare pasare s-a intors la cuibul ei...A mai trecut un an, s-a mai scris inca o poveste in cartea vietii. Anul acesta am cunoscut o multime de persoane, le-am categorisit in etapa finala in persoane agreabile, persoane nonagreabile,x,y,z...si trebuie sa recunosc ca nu a fost deloc un proces dificil... Toate erau bune si frumoase, tot universul meu se impartise in mici grupulete, mintea mea nu era decat o foaie de matematica mazgalita de cercuri mici si mari... . Nimic nu parea sa tulbure linistea, nimic nu putea sa distruga acea simetrie...si totusi exista ceva care ameninta linistea cerculetelor..nu era vorba despre un patrat,nicidecum despre un dreptunghi...nu era nicio reprezentare geometrica cunoscuta de mine, era pur si simplu un punct singuratic. Nu puteam sa il includ in niciun cerc, in nicio diagrama...oricat m`as fi straduit nu puteam sa gasesc nicio caracteristica comuna cu celelalte...si totusi, nu puteam sa il las acolo singuratic, nu puteam sa trec peste el ca si cand nu l`as fi observat. Neavand unde sa il asez, am hotarat sa il asez in inima mea ...acolo avea loc din belsug, tot spatiul era destinat lui...
Foaia de matematica este un an de facultate, o etapa din viata mea, cercurile sunt grupuri de oameni, oameni cu care am interactionat intr-un an de zile, iar punctul nu e nimic altceva decat EL. El este cel care a rasturnat lucrurile, el este cel care a dat sens vietii mele, cel care si-a gasit locul in adancul inimii mele...si e drept ca la inceput nu era decat un punct in imensul angrenaj , dar treptat,treptat a acaparat tot ce se putea in inima mea. Imaginea lui apare in mintea mea asociata cu cei doi ochi de un albastru patrunzator, doi ochi care ma privesc tematori in fiecare dimineata, o privire care ma incalzeste inainte ca razele de soare sa imi scalde chipul...o imbratisare calduroasa, o bataie de inima in mainile mele... . Lumea nu avea sa mai fie la fel pentru mine din momentul in care a aparut el, in calendar zilele nu au mai fost insemnate cu culori triste...lumea avea sa devina pentru mine o paleta de culori, el este pictorul...zi de zi isi incearca talentul pe sevaletul vietii mele...si nu pot spune decat ca este cel mai desavarsit pictor...si el stie asta.
Se prea poate ca el sa nu fie decat un punct in universul asta mare, sa nu fie decat o entitate mica pentru restul lumii...dar pentru mine este mult mai mult decat atat, este intregul univers!
Nu stiu ce inseamna pentru altii primul an de facultate, insa pentru mine primul an de facultate este marcat de prezenta lui...si nu doar primul an de facultate ci intreaga existenta a unei creaturi mici! :-)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Would you like to comment this?