Despre tradare

Intotdeauna am fost de parere ca suferi mai mult atunci cand tradezi decat atunci cand esti tradat...si raman la parerea mea. Exista multe feluri de tradare,dar ma opresc la una si ma intreb "De ce inseala femeile?" Si daca ar fi sa imi aduc aminte de spusele unui prieten as raspunde ca femeia inseala atunci cand nu i se ofera ce vrea. Asa si,ce`o vrea saraca de nu`i poate oferi nimeni? Hmm, 1000 de perechi de pantofi(cu ce e ea vinovata ca pe zi ce trece apar altii mai frumosi in vitrina?),o casa pe numele ei,o masina...si lista poate continua. Pe langa acestea mai exista o categorie de femei,un pic mai ingaduitoare as spune eu..care viseaza sa primeasca iubire,isi doresc sa fie respectate...lucruri cat se poate de umane. Cum ai da`o ,cum ai intoarce`o ele tot nemultzumite sunt :-?? Semn ca nu primesc niciodata ce vor ele si atunci cauta in alta parte. Asa ia nastere tradarea. Bun,am lamurit`o p`asta...Hai sa intoarcem problema invers:D O femeie il inseala doar pe cel care`l iubeste,pe ceilaltzi ii paraseste pur si simplu. Hopaaaa...cum adica? Te iubesc,da` te insel? Exista si varianta asta,intervine rutina,monotonia..si apare dorintza de noi aventuri. Si uite asa am ajuns la tradare din nou. Dupa ce se consuma aventura cu celalat apar framantarile,lamentarile,teama de a nu fi descoprita... Nu`i deloc usor sa faci in asa fel incat cel de langa tine sa nu banuiasca nimic sau si mai rau...sa nu afle nimic. Pana la urma,tradarea nu`i decat o forma urata de a ti se spune ca nu mai iesti iubit,uitarea insa vine cu certitudine si simti o eliberare fata de cel care,desigur,nu te`a iubit prea tare din moment ce`a putut sa te insele .

Fericirea ne`o facem singuri!

N`o s`o dau in filosofie acum ca nici nu ma prea pricep si nici nu am chef...o fi fericirea asta o notziune abstracta,dar ea se hraneste din lucruri concrete dom`le:D Stii ce`am observat? Ca atunci cand invoc fericirea,cand mi`o doresc cu disperare nu vine nici de`a naibii...si cand stau asa teleleica..pac...apare fericirea:>Fericirea este precum pisica, dacă încerci să o ademeneşti sau să o chemi, te va evita cu îndârjire; nu va veni niciodată. Dar dacă nu îi acorzi nici un pic de atenţie şi iţi vezi de treabă, o veţi găsi frecându-se de picioarele tale şi sărindu-ţi in poală.[W.Benett]
Da` cum sa faci sa n`o doresti? Cand noi stam la panda mereu...Fericirea asta nu`i o chestie stabila..ai prins`o si gata ..ramai cu ea. Nu,nu...ca daca ar fi asa ne`am inarma cu totii cu o pusca si cand apare :BooM! Fericirea vine,pleaca...exista doar stropi de fericire...Nu trebuie sa asteptam sa ne izbeasca in frunte doamna Fericire...ea se naste din lucruri marunte.
Sa incercam,deci,sa facem lucrurile care ne fac pe noi fericiti...sa iubim si sa primim iubire,sa zambim cu incredere,sa ne bucuram de fiecare rasarit de soare,de fiecare zi noua ...sa ne bucuram de fiecare clipa ca si cand ar fi ultima...nu degeaba de indemna si Horatius...Carpe diem si iar Carpe diem! Si iar revin la o chestie..ca sa fi fericit trebuie sa fi impacat cu tine insutzi pentru ca fericirea este o recompensă a faptelor noastre bune şi lăudabile...Rericirea n`o construim singuri ca si nororcul. De noi depinde fericirea asta...

Gelozia bat`o vina !

Gelozia este un lucru teribil; seamănă cu iubirea, dar e contrariul ei; nu vrea binele obiectului iubit, ci dependenţa lui şi triumful asupra lui. Iubirea este uitarea de sine; gelozia este forma cea mai pasionată a egoismului, exaltarea eu-lui, despot, exigent, vanitos, care nu poate să se uite şi să se subordoneze.

De cate ori nu ne`am simtit napaditi de ganduri rele :oare unde e ,cu cine e,ce face,de ce nu suna,de ce nu raspunde...v`atzi gandit vreodata cata energie pierdem noi cu toate framantarile astea stupide ?In mintea unui om gelos iau nastere o multime de scenarii de multe ori fara fundament.Gelozia nu este altceva decat un cancer mental,te imolnaveste,te distruge lent,iti ia mintzile . Cand esti gelos nu gandesti,esti cuprins de nenumaratzi demoni launtrici si nu itzi dai seama ca nu faci altceva decat sa indepartezi persoana iubita. Se spune ca gelozia este fiica iubirii pe care,de cele mai multe, ori o ucide cu veninul ei. E adevarat ca daca nu esti un pic gelos celalalt te poate cataloga drept indiferent...si pe undeva sunt si eu de acord cu asta. Gelozia aia nebuna,neinfranata...nu face altceva decat sa distruga dragostea,e venin curat...de cate ori nu ne`am certat,nu ne`am despartzit de cei pe care ii iubeam din cauza acestei gelozii exagerate?Ii facem rau celui de langa noi,dar cel mai mult rau ni`l facem noua...noi avem cel mai mult de suferit,noi pierdem in final ceea ce iubim cel mai mult,pentru ca ,evident,nimanui nu i`ar placea sa stea langa un om in mintea caruia se nasc tot felul de scenarii,care mai de care mai intortocheate. Hai sa citim si sfatul unui medic :

Gelozia ocazionala este absolut naturala si ajuta la mentinerea relatiei. Dar daca devine intensa si irationala poate fi foarte distructiva. Invata cum sa o infrunti daca tu esti jumatatea geloasa a cuplului si cum sa o eviti daca partenerul tau este gelos.

Cum iti protejeaza gelozia relatia?
In relatiile in care gelozia apare ocazional, la un nivel scazut, aceasta le aminteste celor doi sa se aprecieze unul pe celalalt si sa realizeze ca partenerul nu va ramane intotdeauna acolo, absolut indiferent de orice circumstante. Ii incurajeaza sa se respecte si sa faca un efort constant de a-l face pe celalalt sa se simta pretuit.

Gelozia amplifica emotiile, facand dragostea mai puternica si sexul mai pasional. In “doze” mici poate fi o forta pozitiva intr-o relatie. Dar cand este intensa si irationala, rezultatul este cu totul altul.

Cum dauneaza gelozia relatiei tale?
Uneori sentimentele de gelozie pot scapa de sub control. De exemplu, cand un barbat face o scena jenanta la o petrecere pentru ca sotia sa a accepta sa danseze cu un vechi prieten sau cand o femeie este coplesita de gelozie pentru ca sotul sau are o intalnire de afaceri cu o alta femeie.

Astfel de reactii pun o presiune foarte mare asupra relatiei, facandu-l pe celalalt partener sa aiba impresia ca fiecare actiune a sa poate avea ca efect o criza de gelozie. Partenerul gelos, de obicei constient de problema, oscileaza intre autoinvinuire si justificarea reactiilor sale.

Daca tu esti geloasa...
Depasirea geloziei necesita timp si multa munca. Daca esti de parere ca gelozia excesiva pe care o resimti acum poate avea radacini in copilaria ta (unul dintre parinti a avut o aventura, parintii au divortat, etc.), cel mai bine ar fi sa apelezi la un specialist care sa te ajute sa treci peste aceste probleme. Iata cateva lucruri pe care le poti face pentru tine:

Cerceteaza riguros realitatea – priveste cu atentie acele lucruri care iti declanseaza gelozia si intreaba-te cat de reale sunt. Ce dovezi ai ca relatia ta este in pericol? Inrautateste comportamentul tau si mai mult situatia?

Monologul pozitiv – cand simti ca incepi sa devi geloasa, aminteste-ti ca partenerul tau te iubeste, iti este devotat si te respecta. Spune-ti ca esti o persoana care merita sa fie iubita si ca nu se intampla nimic care sa-ti puna relatia in pericol.

Cere confirmare – una dintre cele mai bune metode de a infrunta gelozia este aceea de a-ti ruga partenerul sa-ti confirme fidelitatea sa. Nu fii insistenta sau cicalitoare, ci mai degraba impartaseste-i insecuritatea ta si roaga-l sa te ajute sa o depasesti.

Viata alaturi de un partener gelos
A avea un partener gelos poate fi extrem de epuizant. Iata cateva idei care te pot ajuta:

Gandeste problema dintr-o alta perspectiva – aminteste-ti ca gelozia este un semn de iubire. Daca iubitul tau nu ar aprecia relatia voastra, nu ati avea aceasta problema. In loc sa devi defensiva, incearca sa fii intelegatoare.

Verifica-ti comportamentul – daca stii ca un anumit tip de comportament declanseaza gelozia partenerului tau, schimba-l daca poti, cel putin pana cand problema este depasita. Ai grija sa respecti anumite conventii pe care le-ati facut, dar evita sa faci promisiuni care sunt greu de respectat, precum ca vei putea fi tot timpul contactata.

Sporeste-i increderea partenerului tau – nu rata nici o oportunitate de a-i spune iubitului tau cat de mult il iubesti si ca nu iti doresti sa fii alaturi de o alta persoana. Fa-i multe complimente si discutati despre viitorul vostru impreuna.

Nu face compromisuri distructive – indiferent de cat de mult iti doresti ca partenerul tau sa nu mai fie gelos, nu trebuie sa accepti lucruri care sa iti puna in pericol liberatatea si intimitatea. Nu accepta sa fii tot timpul controlata sau sa ti se impuna ce sa faci: cu cine poti vorbi si cu cine nu, unde poti merge si unde nu, etc.

Childhood

Despre copilarie au scris foarte multi...cu totii ne amintim de poznele lui Nica[Amintiri din copilarie,Ion Creanga] . Cu totii am fost impresionatzi de varianta postmodernista a Amintirilor lui Creanga,`Exuviile ` Simonei Popescu. Numai ca,spre deosebire de Nica,"protagonistul"Amintirilor,care crescuse langa "Ozana cea frumos curgatoare",eroina exuviilor,Simona,a crescut intr`un cartier cu blocuri cenusii.Nu voi vorbi despre cat de frumoasa este copilaria,stim cu totii asta. Voi vorbi despre modul in care ea ne poate afecta viitorul. Copilăria este seismograful care anunţă cutremurele intime de mai târziu; în funcţie de ea, omul se comportă într-un anumit fel când e matur, şi nu altfel.Lucrurile urate care ni s`au intamplat in copilarie se resfrang in viitor.Deseori copilaria ne marcheaza intr`un mod neplacut. Si cel mai elocvent exemplu ar fi cel al lui Michael Jackson. Multi dintre noi au plans cand au vazut documentarul "Living with MJ".Michael a fost un copil "intarziat" ,un om care a incercat sa recupereze copilaria pierduta tot timpul.Am vazut oameni in varsta care se comportau ca niste copii si m`am vazut pe mine la 19 ani,comportandu`ma de cele mai multe ori ca unul de 3 .Nu pot spune ca am avut o copilarie urata,doar una "intarziata". Si pot spune cu regret ca toate lucrurile urate la care am asistat involuntar in copilarie si`au pus amprenta in mod sigur asupra personalitatii mele.Deseori mi se deruleaza filmul acela in minte... . In mare parte,experienta copilariei m`a facut mai vulnerabila,mult mai sesibila.Mie imi place sa spun ca m`a umanizat,m`a facut sa fiu un om mai bun si nu vad in asta defect decat atunci cand toti cei din jurul meu profita de lucrul acesta.Pe de alta parte,de multe ori simt ca ma transfigurez...devin o alta persoana in alte imprejurari.Acum incerc sa nu mai scormonesc in cenusa si sa traiesc copilaria pierduta chiar si de la 19 ani incolo... .

Lacrima-picatura care moare dupa ce a depus marturie.

Astazi vreau sa vorbesc despre lacrimi,despre aceste picaturi care mor dupa ce au depus marturie. O lacrima insumeaza o infinitate de lacrimi mai mici si naste un refren dureros, cel al regretului... Sunt mai multe feluri de lacrimi:lacrimi de durere, asemenea stropilor de roua din diminetzile de vara care apleaca firul plapand de iarba sub greutatea lor, lacrimile copilariei, care se topesc inainte de a se forma in imbratzisarea mamei, lacrimile adolescentzei, nestatornice ca sufletul, lacrimile mature, impovarate de propria lor raspundere, lacrimile bucuriei, care contopindu-se cu zambetul intretzin speranta, lacrimile de dor, a caror chemare renaste magia, lacrimile-virtute care rabda ingaduitoare, intovarasindu-se cu timpul, lacrimile... Aceste lacrimi ne-au fost prezentate macar o data de-a lungul vietzii de oameni, intamplari, destin... Eu recunosc,sunt o mica lacrimogena.Nu ezit sa plang de cate ori se iveste ocazia...De cele mai multe ori au fost lacrimi de durere,cuvinte nerostite.Am plans pentru ca doar asa ma puteam descarca. Am plans in fata unui esec,am plans din dragoste,am plans de fericire...Dar atatea lacrimi nu mi`au facut niciun bine,dimpotriva,m`au facut sa par slaba in fata celor puternici,m`au facut sa par o prada usoara...Lacrimile nu m`au ajutat sa recuperez ce am pierdut,dar m`au ajutat sa ma eliberez.Plangand am simtit ca ma eliberez treptat de durerea care imi sfasia sufletul.La urma urmelor nu este o rusine sa plangi,dar sa nu plangi niciodata pentru cei care nu iti merita lacrimile.Lacrimile ne-au brazdat fatza macar cateva secunde .O lacrima rostogolindu-se pe obrazul cuiva e un privilegiu. Plangi, bucura-te de ele,lacrimi nu primesc decat sufletele sincere!

Prezent=trecut presarat cu amintiri?

Simt ca m`am indepartat de la misiunea mea cu post`ul anterior...mi`am propus sa vorbesc despre "cicluri"..in ce masura trecutul ne afecteaza prezentul? Stim oare cand sa inchidem usa?

Intotdeauna este bine de stiut cand anume se termina o etapa din viata.Daca insisti a te mentine in ea dincolo de timpul rezonabil,iti vei pierde simtul si bucuria a ceea ce se afla in afara ei.

Inchide cicluri, sau usi, sau capitole.Important este sa le poti inchide si sa lasi in urma momente ale vietii,momente care se incheie. Poti petrece mult timp din prezentul tau scufundandu`te in "De ce?"-uri,in a revedea caseta si a incerca sa intelegi cum si pentru ce motiv s`au intamplat cuutare si cutare lucruri.Dar te vei consuma fara rost,caci in viata eu,tu,prietenii,fii,fratii tai,noi toti,ne indreptam inevitabil catre a inchide capitole,catre a da pagina,a termina etape sau momente din viata si de a merge inainte.
Nu ne putem afla in prezent ducand dorul trecutului,nici macar intrebandu`ne :"De ce ?".Ceea ce s`a intamplat,s`a intamplat si trebuie sa te indepartezi de trecut,sa te eliberezi,sa te desprinzi. Nu putem fi copii eterni,nici adolescenti intarziati.Nu putem pastra legaturi cu cei care nu vor sa pastreze legaturi cu noi.
Scimbarile externe pot simboliza procese interioare de evolutie.In viata,nimeni nu joaca cu cartile insemnate,asa ca trebuie sa inveti sa pierzi sau sa castigi.Faptele trec si trebuie lasate sa treaca.De aceea,cateodata este atat de important sa distrugi amintiri,sa faci un cadou,sa iti schimbi casa,sa rupi hartiile sau sa arunci poze.
Trecutul a trecut,nu astepta sa ti`l dea nimeni inapoi.Nu te astepta sa te recunoasca nimeni,nu astepta ca vreodata cineva sa isi dea seama cine ai fost.Lasa deoparte resentimentul,incapatanarea de a derula "filmul tau",ii va face rau sufletului si mintii tale,te va invenina si te va amari.
Viata nu se afla decat inainte,niciodata inapoi.Daca treci prin viata lasand usi deschise pentru orice eventualitate,niciodata nu te vei putea desprinde de trecut si nu te vei putea bucura de ziua de astazi.Daca le poti infrunta chiar acum,fa`o,daca nu,inchide capitole!!!Spune`ti tie insusti ca nu le mai vrei inapoi!Dar nu din mandrie sau din orgoliu,ci pentru ca TU nu mai faci parte din acel loc,din acea inima,din acea incapere,din acea casa,din acel birou,din acea meserie. Tu insuti nu mai esti cel de acum doua zile,sau trei luni,sau un an. Prin urmare nu exista nimic catre care sa te intorci.Inchide usa,da pagina,inchide ciclul.
Nici tu nu vei mai fi acelasi,nici mediul la care vrei sa te intorci nu va mai fi acelasi,pentru ca nimic nu ramane imobil sau static in viata.Pentru sanantatea ta mintala si sufleteasca,desprinde`te de ceea ce nu mai face parte din viata ta .
Adu`ti aminte ca nimeni si nimic nu este indispensabil.Nimeni si nimic nu iti este vital pentru a trai,pentru ca atunci cand ai venit pe lume,ai venit singur!Este,asadar,obisnuit sa traiesti cu tine insuti,si este o indatorire personala sa inveti sa traiesti singur,fara acea apropiere umana sau fizica,de care astazi iti vine atat de greu sa te desparti.Adu`ti aminte ca nimeni si nimic nu este indispensabil,este doar rutina,obicei,nevoie.

"Petiţie pentru reintroducerea afişării grilelor cu variante de răspunsuri în cadrul Universităţii Spiru Haret"

cautand petitia dedicata colectarii de semnaturi pentru reintoarcea ursuletzului Baloo la familia care l`a crescut...iata peste ce am dat

"Petiţie pentru reintroducerea afişării grilelor cu variante de răspunsuri în cadrul Universităţii Spiru Haret"...

nu`mi vine sa cred pana unde merge tot circul asta. nu toti oamenii care au terminat o facultate au avut rezultatele dinainte...petitia asta e o rusine..e ca si cum ai recunoaste : "DA...nu`s in stare sa rezolv subiectele,nu`s in stare sa termin facultatea asta prin forte proprii..." ce se intampla insa cu cei care tremina o facultate din cadrul "onorabilei" Universitati? ajung fericitii posesori ai diplomei de absolvire(insemnata pe spate cu o nota destul de frumoasa ) si mai departe ajung PROFESORI..da,profesori...sunt acei profesori care nu stiu mai multe decat elevul care sta cuminte in banca...elevii nu au insa puterea sa schimbe lucrurile si sunt nevoiti sa isi asculte profesorul...si nu le ramane altceva de facut decat sa chicoteasca in banca despre "perlele profului". ce se intampla insa cand elevul trebuie sa sustina examenul de bacalaureat??? acesta alearga in stanga si in dreapta disperat dupa meditatii pentru ca proful de la clasa a terminat "Spiru`" si nu stie prea multe...asa ajungem noi elevii sa cheltuim o multime de bani pe meditatzii s.a.m.d...pentru ca profesorii nostri...au ajuns profesori cersind printr`o rusinoasa petitie..reafisarea grilelor. rusinica...de 3 ori RUSINICA!!! v`ati cam facut de ras cu aceasta petitie ,stimabililor...si cand ma gandesc ca e semnata de aproape 13.000 de idiotzi...d`oh...

i`m fucking new here!!!

ma tot chinui de vreo ora sa scriu ceva aici...si pur si simplu nu imi vine nicio idee care sa capteze atentia. cautam ceva care sa aiba efectul acela "captatio benevolentiae"...si m`am decis intr`un final sa`mi las degetele sa se plimbe pe tastatura. este o ora destul de tarzie pentru mine:)) asa ca inspiratia nu si`a atins punctul maxim. sper sa ma tin de cuvant..si sa fiu o adevarata"bloggeritza"...sa scriu frumos pentru a nu va plictisi pe voi,cititorii mei! de ce "meteorologia sentimentelor"?pentru ca ea ne da batai de cap de cele mai multe ori..si pentru ca am observat si eu ca si voi ca soarele de afara nu se regaseste intotdeauna in sufletele noastre...trecem usor de la o stare la alta,suntem firi nestatornice...schimbatori ca vremea....