Fericirea ne`o facem singuri!

N`o s`o dau in filosofie acum ca nici nu ma prea pricep si nici nu am chef...o fi fericirea asta o notziune abstracta,dar ea se hraneste din lucruri concrete dom`le:D Stii ce`am observat? Ca atunci cand invoc fericirea,cand mi`o doresc cu disperare nu vine nici de`a naibii...si cand stau asa teleleica..pac...apare fericirea:>Fericirea este precum pisica, dacă încerci să o ademeneşti sau să o chemi, te va evita cu îndârjire; nu va veni niciodată. Dar dacă nu îi acorzi nici un pic de atenţie şi iţi vezi de treabă, o veţi găsi frecându-se de picioarele tale şi sărindu-ţi in poală.[W.Benett]
Da` cum sa faci sa n`o doresti? Cand noi stam la panda mereu...Fericirea asta nu`i o chestie stabila..ai prins`o si gata ..ramai cu ea. Nu,nu...ca daca ar fi asa ne`am inarma cu totii cu o pusca si cand apare :BooM! Fericirea vine,pleaca...exista doar stropi de fericire...Nu trebuie sa asteptam sa ne izbeasca in frunte doamna Fericire...ea se naste din lucruri marunte.
Sa incercam,deci,sa facem lucrurile care ne fac pe noi fericiti...sa iubim si sa primim iubire,sa zambim cu incredere,sa ne bucuram de fiecare rasarit de soare,de fiecare zi noua ...sa ne bucuram de fiecare clipa ca si cand ar fi ultima...nu degeaba de indemna si Horatius...Carpe diem si iar Carpe diem! Si iar revin la o chestie..ca sa fi fericit trebuie sa fi impacat cu tine insutzi pentru ca fericirea este o recompensă a faptelor noastre bune şi lăudabile...Rericirea n`o construim singuri ca si nororcul. De noi depinde fericirea asta...